Istorie \u0219i cultur\u0103<\/h4><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\tMunicipalitatea noastr\u0103 ofer\u0103 mai mult dec\u00e2t peisaje frumoase \u0219i o comunitate plin\u0103 de via\u021b\u0103 - are, de asemenea, facilit\u0103\u021bi centrale care structureaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi \u0219i permit oamenilor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103. Fie c\u0103 este vorba despre \u0219coal\u0103, prim\u0103rie sau cimitir - fiecare dintre aceste locuri \u00eendepline\u0219te o sarcin\u0103 important\u0103 \u00een via\u021ba cet\u0103\u021benilor no\u0219tri. Pe aceast\u0103 pagin\u0103, am dori s\u0103 v\u0103 oferim o prezentare general\u0103 a acestor facilit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 v\u0103 ar\u0103t\u0103m cum ajut\u0103 la modelarea vie\u021bii comunit\u0103\u021bii noastre. <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t![\"\"](\"data:image\/svg+xml;base64,PHN2ZyB3aWR0aD0iMSIgaGVpZ2h0PSIxIiB4bWxucz0iaHR0cDovL3d3dy53My5vcmcvMjAwMC9zdmciPjwvc3ZnPg==\" "\\"DialectPoem")
<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\tGro\u00dfau, fondat dup\u0103 mijlocul secolului al XII-lea, apar\u021bine unui grup de sate din sudul Transilvaniei care se caracterizeaz\u0103 prin tr\u0103s\u0103turi arhitecturale comune. Acestea sunt satele: Heltau, Freck, Gro\u00dfscheuern, Schellenberg, Hahnbach, <\/span>Gro\u00dfau<\/b>, Hermannstadt, Holzmengen, Neppendorf, Hammersdorf etc. Gro\u00dfau era un sat mare, cu aproximativ 100 de locuitori atunci c\u00e2nd a fost fondat. \u0218i totu\u0219i, construc\u021bia unei bazilici romanice a \u00eenceput abia \u00een jurul anului 1250. Aceasta ajungea p\u00e2n\u0103 la corul de ast\u0103zi \u0219i avea o suprafa\u021b\u0103 de 420 de metri p\u0103tra\u021bi. Acest spa\u021biu deosebit de mare sugereaz\u0103 c\u0103 Gro\u00dfau avea \u00een jur de 400 - 600 de locuitori \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea, biserica a fost \u00eenconjurat\u0103 de palisade. <\/span>Dup\u0103 mijlocul secolului al XIV-lea, satul \u0219i-a fixat un obiectiv ambi\u021bios, a\u0219a cum pu\u021bine sate o f\u0103ceau la acea vreme: s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 vechea bazilic\u0103 cu o nou\u0103 cl\u0103dire de hal\u0103. Cu toate acestea, lucr\u0103rile \u00eencepute au trebuit s\u0103 fie \u00eentrerupte, deoarece amenin\u021barea turc\u0103 emergent\u0103 a f\u0103cut ca extinderea ap\u0103r\u0103rii s\u0103 par\u0103 mai urgent\u0103. Zidul inelar interior, care se p\u0103streaz\u0103 par\u021bial \u0219i ast\u0103zi, a fost construit probabil la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea. \u00cen secolul urm\u0103tor, zidul exterior al inelului a fost de asemenea construit \u0219i \u00eent\u0103rit cu 5 turnuri p\u0103trate cu acoperi\u0219uri piramidale. Patru dintre aceste cinci turnuri au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Zidul inelului dublu \u00eenconjura o suprafa\u021b\u0103 util\u0103 de aproximativ 4 500 de metri p\u0103tra\u021bi, care corespundea unei popula\u021bii de aproximativ 900 de locuitori. <\/p>\n\u00cen jurul anului 1500, la nordul bisericii fortificate au fost ad\u0103ugate dou\u0103 cur\u021bi. Un zid dublu le separa una de cealalt\u0103. Vicariatul a fost construit \u00een prima curte. <\/span>Deoarece \u00een secolele urm\u0103toare satul \u0219i-a pierdut mult din puterea de odinioar\u0103 (acest lucru se reflect\u0103 \u00een sc\u0103derea uneori dramatic\u0103 a num\u0103rului de locuitori: peste 800 \u00een 1488, 450 \u00een 1536 \u0219i doar 320 \u00een 1712), biserica fortificat\u0103 a fost capturat\u0103 \u00een mod repetat de inamic. \u00cen 1599 de c\u0103tre trupele principelui valah Mihai Viteazul \u0219i \u00een septembrie 1658 de c\u0103tre t\u0103tari. Cu toate acestea, s-au f\u0103cut \u00eencerc\u0103ri repetate de a men\u021bine capacitatea de ap\u0103rare a castelului. O parte a zidului de incint\u0103 a fost reconstruit\u0103 \u00eenc\u0103 din 1731. Acest lucru este comemorat de o cheie de bolt\u0103 cu capul lui Hristos \u0219i inscrip\u021bia, sculptate \u00een zidul exterior sudic: <\/span>\"Ano 1731 D. 25 aprilie\".<\/b><\/p>\nDup\u0103 1750, zidurile interioare din nord, est \u0219i sud-est au fost demolate. Turnul din vest de deasupra vechii intr\u0103ri a fost d\u0103r\u00e2mat de inunda\u021biile Zibinului. \u00cen locul s\u0103u, a fost ridicat\u0103 o alt\u0103 intrare la sud, iar l\u00e2ng\u0103 aceasta a fost construit\u0103 o locuin\u021b\u0103 a paznicului castelului. Urm\u0103toarea inscrip\u021bie poate fi g\u0103sit\u0103 pe grinda de deasupra intr\u0103rii: <\/span>\"MD. G.S. 1764\". <\/span><\/b>\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au efectuat lucr\u0103ri \u0219i la zidul estic al bisericii fortificate. Inscrip\u021bia g\u0103sit\u0103 \u00een 1975 aminte\u0219te de acest lucru: <\/span>\"Anno 171 10 mai Thomas Zeck villicus, Michael Fleischer\". <\/b>La \u00eenceputul secolului al XX-lea (1904-1905), un zid de piatr\u0103 a fost construit pe Zibin sub conducerea pastorului Konnerth pentru a proteja biserica fortificat\u0103.<\/p>\n\u00cen 1937, a fost ridicat\u0103 o piatr\u0103 memorial\u0103 \u00een curtea Kirchenburg, pe care au fost gravate numele celor 52 de victime protestante ale Primului R\u0103zboi Mondial care au murit \u00een Gro\u00dfau. \u00cen perioada 1979 - 1983, numele victimelor celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial au fost de asemenea ad\u0103ugate la memorialul extins, iar \u00een 1983 numele victimelor deport\u0103rii \u00een URSS. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, au fost demolate camerele castelului de pe zidul cortin\u0103 interior. Cu toate acestea, pere\u021bii desp\u0103r\u021bitori de pe latura de vest au fost p\u0103stra\u021bi, iar 3 camere au fost l\u0103sate \u00een picioare pe latura de sud, astfel \u00eenc\u00e2t vizitatorii s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 imagina cum a fost odat\u0103. \u00cen timpul lucr\u0103rilor de renovare din 1981, pe latura de nord a cur\u021bii castelului a fost excavat\u0103 o groap\u0103 de var, \u00een care a fost descoperit\u0103 o groap\u0103 comun\u0103. Au fost g\u0103site oase de cranii de copii \u0219i adul\u021bi. <\/p>\n
\u00cen secolul al XIII-lea, \u00een Gro\u00dfau a fost construit\u0103 o bazilic\u0103 cu trei coloane dedicat\u0103 Sf\u00e2ntului Servatius. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele acestei biserici au fost p\u0103strate: <\/p>\n
\n- partea inferioar\u0103 a clopotni\u021bei romanice;<\/li>\n
- partea vestic\u0103 a culoarului nordic cu bolt\u0103 \u00een cruce, din care s-au p\u0103strat resturile fostei bol\u021bi. Ast\u0103zi, aceast\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 a unui culoar lateral formeaz\u0103 un spa\u021biu \u00eenchis la nord de turnul clopotni\u021b\u0103; <\/li>\n
- un mic turn din zidul p\u0103r\u021bii vestice a culoarului sudic;<\/li>\n
- \u00een interiorul bisericii, un pilon de fixare a arcului primei arcade.<\/li>\n<\/ol><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t
\u00cen 1444, o scrisoare a Arhiepiscopului de Gran se refer\u0103 \u00een mod expres la biseric\u0103 ca Biserica Sf\u00e2ntului Servatius (\"ecclesia parrochialis beati Servatii de Insula Christiana\"). Servatius este unul dintre cei 5 sfin\u021bi ai ghe\u021bii. El era venerat \u00een regiunea Rin-Moselle, ceea ce ar putea indica zona de origine a primilor coloni\u0219ti catolici din Gro\u00dfau. De altfel, biserica din Gro\u00dfau este singurul l\u0103ca\u0219 de cult din Transilvania dedicat acestui sf\u00e2nt.
\u00cen jurul anului 1450, deasupra corului a fost construit un etaj de ap\u0103rare, care a fost ulterior \u00eenl\u0103turat. \u00centre 1472 \u0219i 1495, frumoasa \u0219i spa\u021bioasa biseric\u0103 cu sal\u0103 \u00een gotic t\u00e2rziu, a\u0219a cum o \u0219tim ast\u0103zi, a fost construit\u0103 de me\u0219terul constructor Andreas Lapicida din Sibiu. Acesta a primit 400 de florini pentru lucrare. El a p\u0103strat cele trei nave ale cl\u0103dirii anterioare, fiecare nav\u0103 av\u00e2nd propria sal\u0103 de cor. Corul bisericii din M\u00fchlbach a fost modelat dup\u0103 aceasta. S\u0103lile corului sunt construite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se deschid\u0103 spre corul principal. Acesta are 15,5 metri lungime \u0219i 8,4 metri l\u0103\u021bime \u0219i se \u00eenchide de naos printr-un arc de triumf ogival. Naosul lung de 18,3 metri este format din 4 travee dreptunghiulare boltite, care corespund celor 4 travee p\u0103trate boltite din culoarele laterale. <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\tNaosul este acoperit de o bolt\u0103 net\u0103 sus\u021binut\u0103 de \u0219ase piloni octogonali \u00eenal\u021bi. Navele laterale au doar bol\u021bi temporare, care au fost \u00eenlocuite abia mai t\u00e2rziu de actualele capace ale bol\u021bilor. Toate s\u0103lile corului au bol\u021bi \u00een cruce cu nervuri simple. Coastele sunt sus\u021binute de console mici \u0219i se \u00eent\u00e2lnesc \u00een chei simple. Navele \u0219i corurile sunt luminate de ferestre \u00eenalte cu arcade ascu\u021bite. Turnul rotund, care se sprijin\u0103 de peretele nordic al sacristiei cu podea p\u00e2n\u0103 la tavan, permite accesul \u00een podul bisericii prin intermediul unei sc\u0103ri \u00een spiral\u0103, fenomen pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim de mai multe ori, de exemplu la M\u00fchlbach, Sibiu, Malmkrog \u0219i la Biserica de Munte din Sighi\u0219oara. \u00cen jurul anului 1570, corul lateral nordic de l\u00e2ng\u0103 scara \u00een spiral\u0103 a fost separat de corul principal \u0219i de naosul lateral \u0219i transformat \u00een sacristie. Deasupra sa a fost construit\u0103 a\u0219a-numita galerie a \u00eengerilor. \u00cen 1736, pastorul Eckhart raporteaz\u0103 c\u0103 biserica a fost devastat\u0103 ca o \"groap\u0103 a crimei\". El se str\u0103duie\u0219te s\u0103 restaureze biserica, cu ajutorul activ al consilierului din Sibiu Daniel Klockner, care este inspector al ora\u0219ului. Unii locuitori ai Sibiului au donat sume mari de bani pentru restaurarea ferestrelor.
La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, \u00een naosul sudic al corului au fost construite galerii. Pere\u021bii lor exteriori sunt picta\u021bi cu motive populare \u0219i poart\u0103 inscrip\u021bii \u0219i datele 1794 \u0219i 1795. \u00cen toamna anului 1916, biserica este bombardat\u0103 de artileria rom\u00e2n\u0103 \u0219i grav avariat\u0103. Poate fi folosit\u0103 din nou doar dup\u0103 renovare.
Electricitatea este introdus\u0103 definitiv \u00een 1958. \u00cenainte de aceasta, exista doar iluminat electric temporar. \u00centre 1979 \u0219i 1981, pagubele provocate de cutremurele din 1940 \u0219i 1977 sunt reparate \u00eentr-un efort comun care implic\u0103 1140 de zile de munc\u0103. Numero\u0219i zidari, t\u00e2mplari, tinichigii, zugravi, l\u0103c\u0103tu\u0219i \u0219i al\u021bi me\u0219te\u0219ugari au ajutat gratuit timp de 89 de zile, la fel ca 1230 de muncitori. <\/p>\n
<\/ol><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\"Altarul cu Crucificarea ca imagine principal\u0103 \u0219i \u00centrupare sub ea dateaz\u0103 din 1719 \u0219i este o m\u0103rturie a artei baroce locale; coroana altarului \u00een stil rococo a fost ad\u0103ugat\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea\". (G\u00fcndisch).
Ca \u0219i orga, altarul are patru medalioane decorate cu rame sculptate reprezent\u00e2nd istoria m\u00e2ntuirii, dat\u00e2nd din 1785. Imaginea principal\u0103 a r\u0103stignirii este flancat\u0103 de figurile din lemn ale apostolilor Petru \u0219i Pavel. Acestea sunt \u00eencadrate fiecare de dou\u0103 coloane. Sub fiecare st\u00e2lp se afl\u0103 un text din Evanghelia dup\u0103 Matei \u0219i Evanghelia dup\u0103 Ioan despre istoria m\u00e2ntuirii.
Pe imaginea crucific\u0103rii, \u00eei vedem pe Maria \u0219i pe ucenicul preferat al lui Iisus, Ioan, sub cruce. Am\u00e2ndoi se uit\u0103 \u00een sus la Cel R\u0103stignit. Deasupra imaginii principale citim: \"S-a sf\u00e2r\u0219it! Tat\u0103! \u00cemi \u00eencredin\u021bez duhul \u00een m\u00e2inile tale\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\u00cen medalionul din st\u00e2nga, \u00eengerul \u00eei anun\u021b\u0103 Mariei vestea fericit\u0103 c\u0103 \u00eel va na\u0219te pe M\u00e2ntuitorul. Maria cite\u0219te Vechiul Testament. Medalionul din dreapta \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 na\u0219terea M\u00e2ntuitorului \u0219i adora\u021bia p\u0103storilor. Trinitatea este reprezentat\u0103 pe globul de deasupra crucific\u0103rii: Dumnezeu Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt. Fiul este simbolizat de cruce, iar Duhul Sf\u00e2nt de porumbel. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 a acestei imagini, un medalion ilustreaz\u0103 \u00cenvierea, \u00een timp ce un medalion din partea dreapt\u0103 arat\u0103 \u00cen\u0103l\u021barea. \u00centr-un medalion pu\u021bin mai mare de deasupra acestei imagini, Hristos este reprezentat ca judec\u0103tor al lumii \u0219i \u00eenvierea mor\u021bilor ca condamna\u021bi \u0219i salva\u021bi. \u00cencoron\u00e2nd altarul se afl\u0103 \u00eengerul cu tr\u00e2mbi\u021ba judec\u0103\u021bii finale. Pe spatele altarului se afl\u0103 o plac\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"Acest altar, ridicat ini\u021bial \u00een 1719 sub pastorul Michael Gross, a fost readus la culoarea sa original\u0103 \u0219i reparat \u00een 1889 prin sacrificiul asocia\u021biei locale a femeilor protestante sub pastora\u021bia lui Martin Malmer\". Avem dovezi clare ale existen\u021bei orgilor \u00een Transilvania \u00eenc\u0103 din secolul al XIII-lea. Dac\u0103 la \u00eenceput, cu siguran\u021b\u0103, orga\u0219ii str\u0103ini au construit instrumentele, exist\u0103 \u0219i orga\u0219i sa\u0219i din secolul al XVII-lea cel t\u00e2rziu.
\u00cen 1675, Johann Vest construie\u0219te o org\u0103 \u00een Gro\u00dfau, care este v\u00e2ndut\u0103 lui Neppendorf \u00een 1752, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 1809. Este posibil ca p\u0103r\u021bi din fa\u021bada vechii orgi s\u0103 fi r\u0103mas \u00een Gro\u00dfau.
Orga actual\u0103 dateaz\u0103 din 1775 - 1782 \u0219i a fost construit\u0103 de Johann Hann din Hermannstadt. Are 12 registre de sunet \u0219i un R\u00fcckpositiv cu Regele David cu harpa pe fa\u021bada sa mic\u0103. Instalarea orgii a fost un eveniment special pentru Gro\u00dfau. Vechile registre contabile men\u021bioneaz\u0103 cheltuieli \u00een acest sens (\"pentru 25 de m\u0103suri de vin vechi pentru constructorul de orgi \u0219i meseria\u0219i, 6 fl. 60 de denari\", \"18 livre de br\u00e2nz\u0103, 2 m\u0103suri de orz 1 fl. 92 ne\u00eencasate pentru ou\u0103 \u0219i Bochflisch de la fiecare proprietar\"). De-a lungul timpului, orga este reparat\u0103 de mai multe ori \u0219i adaptat\u0103 la gustul vremii. Evenimentele din timpul r\u0103zboiului \u00ee\u0219i las\u0103 \u0219i ele amprenta. A fost distrus\u0103 \u00een 1944 \u0219i a fost redus\u0103 la un trunchi.
\u00cen 1969, orga a fost restaurat\u0103 de constructorul Johann Mesny din T\u00eergu Mure\u0219 pe baza unor documente care fuseser\u0103 g\u0103site. Orga renovat\u0103 \u0219i-a p\u0103strat vechiul sunet baroc \u0219i a devenit \"o lucrare de o nobil\u0103 originalitate\", care este potrivit\u0103 \u0219i pentru muzica de org\u0103 exigent\u0103. Exist\u0103 dou\u0103 b\u0103nci pe peretele lateral nordic al corului. Una este banca parohial\u0103, care se afl\u0103 vizavi de intrarea principal\u0103 \u00een biseric\u0103. Ea poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie \u00eentr-un medalion: \"\u00cen memoria lui THOMAS DENGEL a murit 19 Octob: 1879, dedicat de so\u021bia sa credincioas\u0103 \u0219i copiii recunosc\u0103tori 1880\". Exist\u0103 o a doua box\u0103 pe aceea\u0219i parte a s\u0103lii corului. Aceasta se afl\u0103 la dreapta boxelor parohiale, separat\u0103 de acestea prin u\u0219a sacristiei. Ea poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Josef Rastel, fost chiria\u0219 al morii \u0219i me\u0219ter, decedat la v\u00e2rsta de 37 de ani la 14 aprilie 1883, venerat de so\u021bia sa \u00eendurerat\u0103 Elisa Rastel, n\u0103scut\u0103 Riedler\".
Pe u\u0219a sacristiei putem citi urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria fiicei Elisabeth Rastel Meister M\u00fchlers, decedat\u0103 la 6 februarie 1883\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\tVizavi de b\u0103ncile parohiale se afl\u0103 o banc\u0103 pentru str\u0103ini, care poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Joh. Schuller, mort la 3\/2 1862, onorat de Maria Dengel, n\u0103scut\u0103 Fleischer 1898\".
Banca de onoare pentru curator \u0219i prezbiter se afl\u0103 \u00een naosul de sud \u0219i poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria curatorului Michael Zeck, n\u0103scut la 8 ianuarie. 1828. d. 5 febr. 1896, dedicat de so\u021bia sa Susanna n\u0103scut\u0103 Fleischer\".
\u00cen partea cu p\u00e2inea, \u00een naosul de nord, exist\u0103 o banc\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Thomas Martini, n\u0103scut \u00een 1804, decedat. 1\/1 1893. de fiul s\u0103u Tho. Martini\".
Pe aceea\u0219i parte, \u00een dreapta b\u0103ncii men\u021bionate mai sus, exist\u0103 o a doua banc\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"Ridicat\u0103 \u0219i pictat\u0103 de cartierul Kirchg\u00e4sser \u00een 1933 de c\u0103tre fostul vecin Samuel Fleischer\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>
\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_price":"","_stock":"","_tribe_ticket_header":"","_tribe_default_ticket_provider":"","_tribe_ticket_capacity":"0","_ticket_start_date":"","_ticket_end_date":"","_tribe_ticket_show_description":"","_tribe_ticket_show_not_going":false,"_tribe_ticket_use_global_stock":"","_tribe_ticket_global_stock_level":"","_global_stock_mode":"","_global_stock_cap":"","_tribe_rsvp_for_event":"","_tribe_ticket_going_count":"","_tribe_ticket_not_going_count":"","_tribe_tickets_list":"[]","_tribe_ticket_has_attendee_info_fields":false,"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":"","_tec_slr_enabled":"","_tec_slr_layout":""},"class_list":["post-4078","page","type-page","status-publish","hentry"],"ticketed":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4078","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4078"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4078\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Municipalitatea noastr\u0103 ofer\u0103 mai mult dec\u00e2t peisaje frumoase \u0219i o comunitate plin\u0103 de via\u021b\u0103 - are, de asemenea, facilit\u0103\u021bi centrale care structureaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi \u0219i permit oamenilor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103. Fie c\u0103 este vorba despre \u0219coal\u0103, prim\u0103rie sau cimitir - fiecare dintre aceste locuri \u00eendepline\u0219te o sarcin\u0103 important\u0103 \u00een via\u021ba cet\u0103\u021benilor no\u0219tri. Pe aceast\u0103 pagin\u0103, am dori s\u0103 v\u0103 oferim o prezentare general\u0103 a acestor facilit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 v\u0103 ar\u0103t\u0103m cum ajut\u0103 la modelarea vie\u021bii comunit\u0103\u021bii noastre. <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>
![\"\"](\"https:\/\/grossau.kastenhuber-solutions.de\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/MundartEcke-GedichtGrossauerKirchenburg.jpeg\" "\\"DialectPoem")
<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>Gro\u00dfau, fondat dup\u0103 mijlocul secolului al XII-lea, apar\u021bine unui grup de sate din sudul Transilvaniei care se caracterizeaz\u0103 prin tr\u0103s\u0103turi arhitecturale comune. Acestea sunt satele: Heltau, Freck, Gro\u00dfscheuern, Schellenberg, Hahnbach, <\/span>Gro\u00dfau<\/b>, Hermannstadt, Holzmengen, Neppendorf, Hammersdorf etc. Gro\u00dfau era un sat mare, cu aproximativ 100 de locuitori atunci c\u00e2nd a fost fondat. \u0218i totu\u0219i, construc\u021bia unei bazilici romanice a \u00eenceput abia \u00een jurul anului 1250. Aceasta ajungea p\u00e2n\u0103 la corul de ast\u0103zi \u0219i avea o suprafa\u021b\u0103 de 420 de metri p\u0103tra\u021bi. Acest spa\u021biu deosebit de mare sugereaz\u0103 c\u0103 Gro\u00dfau avea \u00een jur de 400 - 600 de locuitori \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea, biserica a fost \u00eenconjurat\u0103 de palisade. <\/span>Dup\u0103 mijlocul secolului al XIV-lea, satul \u0219i-a fixat un obiectiv ambi\u021bios, a\u0219a cum pu\u021bine sate o f\u0103ceau la acea vreme: s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 vechea bazilic\u0103 cu o nou\u0103 cl\u0103dire de hal\u0103. Cu toate acestea, lucr\u0103rile \u00eencepute au trebuit s\u0103 fie \u00eentrerupte, deoarece amenin\u021barea turc\u0103 emergent\u0103 a f\u0103cut ca extinderea ap\u0103r\u0103rii s\u0103 par\u0103 mai urgent\u0103. Zidul inelar interior, care se p\u0103streaz\u0103 par\u021bial \u0219i ast\u0103zi, a fost construit probabil la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea. \u00cen secolul urm\u0103tor, zidul exterior al inelului a fost de asemenea construit \u0219i \u00eent\u0103rit cu 5 turnuri p\u0103trate cu acoperi\u0219uri piramidale. Patru dintre aceste cinci turnuri au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Zidul inelului dublu \u00eenconjura o suprafa\u021b\u0103 util\u0103 de aproximativ 4 500 de metri p\u0103tra\u021bi, care corespundea unei popula\u021bii de aproximativ 900 de locuitori. <\/p>\n \u00cen jurul anului 1500, la nordul bisericii fortificate au fost ad\u0103ugate dou\u0103 cur\u021bi. Un zid dublu le separa una de cealalt\u0103. Vicariatul a fost construit \u00een prima curte. <\/span>Deoarece \u00een secolele urm\u0103toare satul \u0219i-a pierdut mult din puterea de odinioar\u0103 (acest lucru se reflect\u0103 \u00een sc\u0103derea uneori dramatic\u0103 a num\u0103rului de locuitori: peste 800 \u00een 1488, 450 \u00een 1536 \u0219i doar 320 \u00een 1712), biserica fortificat\u0103 a fost capturat\u0103 \u00een mod repetat de inamic. \u00cen 1599 de c\u0103tre trupele principelui valah Mihai Viteazul \u0219i \u00een septembrie 1658 de c\u0103tre t\u0103tari. Cu toate acestea, s-au f\u0103cut \u00eencerc\u0103ri repetate de a men\u021bine capacitatea de ap\u0103rare a castelului. O parte a zidului de incint\u0103 a fost reconstruit\u0103 \u00eenc\u0103 din 1731. Acest lucru este comemorat de o cheie de bolt\u0103 cu capul lui Hristos \u0219i inscrip\u021bia, sculptate \u00een zidul exterior sudic: <\/span>\"Ano 1731 D. 25 aprilie\".<\/b><\/p>\n Dup\u0103 1750, zidurile interioare din nord, est \u0219i sud-est au fost demolate. Turnul din vest de deasupra vechii intr\u0103ri a fost d\u0103r\u00e2mat de inunda\u021biile Zibinului. \u00cen locul s\u0103u, a fost ridicat\u0103 o alt\u0103 intrare la sud, iar l\u00e2ng\u0103 aceasta a fost construit\u0103 o locuin\u021b\u0103 a paznicului castelului. Urm\u0103toarea inscrip\u021bie poate fi g\u0103sit\u0103 pe grinda de deasupra intr\u0103rii: <\/span>\"MD. G.S. 1764\". <\/span><\/b>\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au efectuat lucr\u0103ri \u0219i la zidul estic al bisericii fortificate. Inscrip\u021bia g\u0103sit\u0103 \u00een 1975 aminte\u0219te de acest lucru: <\/span>\"Anno 171 10 mai Thomas Zeck villicus, Michael Fleischer\". <\/b>La \u00eenceputul secolului al XX-lea (1904-1905), un zid de piatr\u0103 a fost construit pe Zibin sub conducerea pastorului Konnerth pentru a proteja biserica fortificat\u0103.<\/p>\n \u00cen 1937, a fost ridicat\u0103 o piatr\u0103 memorial\u0103 \u00een curtea Kirchenburg, pe care au fost gravate numele celor 52 de victime protestante ale Primului R\u0103zboi Mondial care au murit \u00een Gro\u00dfau. \u00cen perioada 1979 - 1983, numele victimelor celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial au fost de asemenea ad\u0103ugate la memorialul extins, iar \u00een 1983 numele victimelor deport\u0103rii \u00een URSS. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, au fost demolate camerele castelului de pe zidul cortin\u0103 interior. Cu toate acestea, pere\u021bii desp\u0103r\u021bitori de pe latura de vest au fost p\u0103stra\u021bi, iar 3 camere au fost l\u0103sate \u00een picioare pe latura de sud, astfel \u00eenc\u00e2t vizitatorii s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 imagina cum a fost odat\u0103. \u00cen timpul lucr\u0103rilor de renovare din 1981, pe latura de nord a cur\u021bii castelului a fost excavat\u0103 o groap\u0103 de var, \u00een care a fost descoperit\u0103 o groap\u0103 comun\u0103. Au fost g\u0103site oase de cranii de copii \u0219i adul\u021bi. <\/p>\n \u00cen secolul al XIII-lea, \u00een Gro\u00dfau a fost construit\u0103 o bazilic\u0103 cu trei coloane dedicat\u0103 Sf\u00e2ntului Servatius. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele acestei biserici au fost p\u0103strate: <\/p>\n \u00cen 1444, o scrisoare a Arhiepiscopului de Gran se refer\u0103 \u00een mod expres la biseric\u0103 ca Biserica Sf\u00e2ntului Servatius (\"ecclesia parrochialis beati Servatii de Insula Christiana\"). Servatius este unul dintre cei 5 sfin\u021bi ai ghe\u021bii. El era venerat \u00een regiunea Rin-Moselle, ceea ce ar putea indica zona de origine a primilor coloni\u0219ti catolici din Gro\u00dfau. De altfel, biserica din Gro\u00dfau este singurul l\u0103ca\u0219 de cult din Transilvania dedicat acestui sf\u00e2nt. Naosul este acoperit de o bolt\u0103 net\u0103 sus\u021binut\u0103 de \u0219ase piloni octogonali \u00eenal\u021bi. Navele laterale au doar bol\u021bi temporare, care au fost \u00eenlocuite abia mai t\u00e2rziu de actualele capace ale bol\u021bilor. Toate s\u0103lile corului au bol\u021bi \u00een cruce cu nervuri simple. Coastele sunt sus\u021binute de console mici \u0219i se \u00eent\u00e2lnesc \u00een chei simple. Navele \u0219i corurile sunt luminate de ferestre \u00eenalte cu arcade ascu\u021bite. Turnul rotund, care se sprijin\u0103 de peretele nordic al sacristiei cu podea p\u00e2n\u0103 la tavan, permite accesul \u00een podul bisericii prin intermediul unei sc\u0103ri \u00een spiral\u0103, fenomen pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim de mai multe ori, de exemplu la M\u00fchlbach, Sibiu, Malmkrog \u0219i la Biserica de Munte din Sighi\u0219oara. \u00cen jurul anului 1570, corul lateral nordic de l\u00e2ng\u0103 scara \u00een spiral\u0103 a fost separat de corul principal \u0219i de naosul lateral \u0219i transformat \u00een sacristie. Deasupra sa a fost construit\u0103 a\u0219a-numita galerie a \u00eengerilor. \u00cen 1736, pastorul Eckhart raporteaz\u0103 c\u0103 biserica a fost devastat\u0103 ca o \"groap\u0103 a crimei\". El se str\u0103duie\u0219te s\u0103 restaureze biserica, cu ajutorul activ al consilierului din Sibiu Daniel Klockner, care este inspector al ora\u0219ului. Unii locuitori ai Sibiului au donat sume mari de bani pentru restaurarea ferestrelor. \"Altarul cu Crucificarea ca imagine principal\u0103 \u0219i \u00centrupare sub ea dateaz\u0103 din 1719 \u0219i este o m\u0103rturie a artei baroce locale; coroana altarului \u00een stil rococo a fost ad\u0103ugat\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea\". (G\u00fcndisch). \u00cen medalionul din st\u00e2nga, \u00eengerul \u00eei anun\u021b\u0103 Mariei vestea fericit\u0103 c\u0103 \u00eel va na\u0219te pe M\u00e2ntuitorul. Maria cite\u0219te Vechiul Testament. Medalionul din dreapta \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 na\u0219terea M\u00e2ntuitorului \u0219i adora\u021bia p\u0103storilor. Trinitatea este reprezentat\u0103 pe globul de deasupra crucific\u0103rii: Dumnezeu Tat\u0103l, Fiul \u0219i Duhul Sf\u00e2nt. Fiul este simbolizat de cruce, iar Duhul Sf\u00e2nt de porumbel. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 a acestei imagini, un medalion ilustreaz\u0103 \u00cenvierea, \u00een timp ce un medalion din partea dreapt\u0103 arat\u0103 \u00cen\u0103l\u021barea. \u00centr-un medalion pu\u021bin mai mare de deasupra acestei imagini, Hristos este reprezentat ca judec\u0103tor al lumii \u0219i \u00eenvierea mor\u021bilor ca condamna\u021bi \u0219i salva\u021bi. \u00cencoron\u00e2nd altarul se afl\u0103 \u00eengerul cu tr\u00e2mbi\u021ba judec\u0103\u021bii finale. Pe spatele altarului se afl\u0103 o plac\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"Acest altar, ridicat ini\u021bial \u00een 1719 sub pastorul Michael Gross, a fost readus la culoarea sa original\u0103 \u0219i reparat \u00een 1889 prin sacrificiul asocia\u021biei locale a femeilor protestante sub pastora\u021bia lui Martin Malmer\". Avem dovezi clare ale existen\u021bei orgilor \u00een Transilvania \u00eenc\u0103 din secolul al XIII-lea. Dac\u0103 la \u00eenceput, cu siguran\u021b\u0103, orga\u0219ii str\u0103ini au construit instrumentele, exist\u0103 \u0219i orga\u0219i sa\u0219i din secolul al XVII-lea cel t\u00e2rziu. Vizavi de b\u0103ncile parohiale se afl\u0103 o banc\u0103 pentru str\u0103ini, care poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Joh. Schuller, mort la 3\/2 1862, onorat de Maria Dengel, n\u0103scut\u0103 Fleischer 1898\". \n
\u00cen jurul anului 1450, deasupra corului a fost construit un etaj de ap\u0103rare, care a fost ulterior \u00eenl\u0103turat. \u00centre 1472 \u0219i 1495, frumoasa \u0219i spa\u021bioasa biseric\u0103 cu sal\u0103 \u00een gotic t\u00e2rziu, a\u0219a cum o \u0219tim ast\u0103zi, a fost construit\u0103 de me\u0219terul constructor Andreas Lapicida din Sibiu. Acesta a primit 400 de florini pentru lucrare. El a p\u0103strat cele trei nave ale cl\u0103dirii anterioare, fiecare nav\u0103 av\u00e2nd propria sal\u0103 de cor. Corul bisericii din M\u00fchlbach a fost modelat dup\u0103 aceasta. S\u0103lile corului sunt construite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se deschid\u0103 spre corul principal. Acesta are 15,5 metri lungime \u0219i 8,4 metri l\u0103\u021bime \u0219i se \u00eenchide de naos printr-un arc de triumf ogival. Naosul lung de 18,3 metri este format din 4 travee dreptunghiulare boltite, care corespund celor 4 travee p\u0103trate boltite din culoarele laterale. <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>![\"\"](\"https:\/\/grossau.kastenhuber-solutions.de\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Kirche_kanzel.jpg\" "\\"Biserica_pulpit\\"")
<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, \u00een naosul sudic al corului au fost construite galerii. Pere\u021bii lor exteriori sunt picta\u021bi cu motive populare \u0219i poart\u0103 inscrip\u021bii \u0219i datele 1794 \u0219i 1795. \u00cen toamna anului 1916, biserica este bombardat\u0103 de artileria rom\u00e2n\u0103 \u0219i grav avariat\u0103. Poate fi folosit\u0103 din nou doar dup\u0103 renovare.
Electricitatea este introdus\u0103 definitiv \u00een 1958. \u00cenainte de aceasta, exista doar iluminat electric temporar. \u00centre 1979 \u0219i 1981, pagubele provocate de cutremurele din 1940 \u0219i 1977 sunt reparate \u00eentr-un efort comun care implic\u0103 1140 de zile de munc\u0103. Numero\u0219i zidari, t\u00e2mplari, tinichigii, zugravi, l\u0103c\u0103tu\u0219i \u0219i al\u021bi me\u0219te\u0219ugari au ajutat gratuit timp de 89 de zile, la fel ca 1230 de muncitori. <\/p>\n<\/ol><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
![\"\"](\"https:\/\/grossau.kastenhuber-solutions.de\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Altar_Aug2007_.jpg\" "\\"Altar_Aug2007_\\"")
<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>
Ca \u0219i orga, altarul are patru medalioane decorate cu rame sculptate reprezent\u00e2nd istoria m\u00e2ntuirii, dat\u00e2nd din 1785. Imaginea principal\u0103 a r\u0103stignirii este flancat\u0103 de figurile din lemn ale apostolilor Petru \u0219i Pavel. Acestea sunt \u00eencadrate fiecare de dou\u0103 coloane. Sub fiecare st\u00e2lp se afl\u0103 un text din Evanghelia dup\u0103 Matei \u0219i Evanghelia dup\u0103 Ioan despre istoria m\u00e2ntuirii.
Pe imaginea crucific\u0103rii, \u00eei vedem pe Maria \u0219i pe ucenicul preferat al lui Iisus, Ioan, sub cruce. Am\u00e2ndoi se uit\u0103 \u00een sus la Cel R\u0103stignit. Deasupra imaginii principale citim: \"S-a sf\u00e2r\u0219it! Tat\u0103! \u00cemi \u00eencredin\u021bez duhul \u00een m\u00e2inile tale\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
\u00cen 1675, Johann Vest construie\u0219te o org\u0103 \u00een Gro\u00dfau, care este v\u00e2ndut\u0103 lui Neppendorf \u00een 1752, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 1809. Este posibil ca p\u0103r\u021bi din fa\u021bada vechii orgi s\u0103 fi r\u0103mas \u00een Gro\u00dfau.
Orga actual\u0103 dateaz\u0103 din 1775 - 1782 \u0219i a fost construit\u0103 de Johann Hann din Hermannstadt. Are 12 registre de sunet \u0219i un R\u00fcckpositiv cu Regele David cu harpa pe fa\u021bada sa mic\u0103. Instalarea orgii a fost un eveniment special pentru Gro\u00dfau. Vechile registre contabile men\u021bioneaz\u0103 cheltuieli \u00een acest sens (\"pentru 25 de m\u0103suri de vin vechi pentru constructorul de orgi \u0219i meseria\u0219i, 6 fl. 60 de denari\", \"18 livre de br\u00e2nz\u0103, 2 m\u0103suri de orz 1 fl. 92 ne\u00eencasate pentru ou\u0103 \u0219i Bochflisch de la fiecare proprietar\"). De-a lungul timpului, orga este reparat\u0103 de mai multe ori \u0219i adaptat\u0103 la gustul vremii. Evenimentele din timpul r\u0103zboiului \u00ee\u0219i las\u0103 \u0219i ele amprenta. A fost distrus\u0103 \u00een 1944 \u0219i a fost redus\u0103 la un trunchi.
\u00cen 1969, orga a fost restaurat\u0103 de constructorul Johann Mesny din T\u00eergu Mure\u0219 pe baza unor documente care fuseser\u0103 g\u0103site. Orga renovat\u0103 \u0219i-a p\u0103strat vechiul sunet baroc \u0219i a devenit \"o lucrare de o nobil\u0103 originalitate\", care este potrivit\u0103 \u0219i pentru muzica de org\u0103 exigent\u0103. Exist\u0103 dou\u0103 b\u0103nci pe peretele lateral nordic al corului. Una este banca parohial\u0103, care se afl\u0103 vizavi de intrarea principal\u0103 \u00een biseric\u0103. Ea poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie \u00eentr-un medalion: \"\u00cen memoria lui THOMAS DENGEL a murit 19 Octob: 1879, dedicat de so\u021bia sa credincioas\u0103 \u0219i copiii recunosc\u0103tori 1880\". Exist\u0103 o a doua box\u0103 pe aceea\u0219i parte a s\u0103lii corului. Aceasta se afl\u0103 la dreapta boxelor parohiale, separat\u0103 de acestea prin u\u0219a sacristiei. Ea poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Josef Rastel, fost chiria\u0219 al morii \u0219i me\u0219ter, decedat la v\u00e2rsta de 37 de ani la 14 aprilie 1883, venerat de so\u021bia sa \u00eendurerat\u0103 Elisa Rastel, n\u0103scut\u0103 Riedler\".
Pe u\u0219a sacristiei putem citi urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria fiicei Elisabeth Rastel Meister M\u00fchlers, decedat\u0103 la 6 februarie 1883\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>
Banca de onoare pentru curator \u0219i prezbiter se afl\u0103 \u00een naosul de sud \u0219i poart\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria curatorului Michael Zeck, n\u0103scut la 8 ianuarie. 1828. d. 5 febr. 1896, dedicat de so\u021bia sa Susanna n\u0103scut\u0103 Fleischer\".
\u00cen partea cu p\u00e2inea, \u00een naosul de nord, exist\u0103 o banc\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"\u00cen memoria lui Thomas Martini, n\u0103scut \u00een 1804, decedat. 1\/1 1893. de fiul s\u0103u Tho. Martini\".
Pe aceea\u0219i parte, \u00een dreapta b\u0103ncii men\u021bionate mai sus, exist\u0103 o a doua banc\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie: \"Ridicat\u0103 \u0219i pictat\u0103 de cartierul Kirchg\u00e4sser \u00een 1933 de c\u0103tre fostul vecin Samuel Fleischer\". <\/p><\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>![\"\"](\"https:\/\/grossau.kastenhuber-solutions.de\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/grossauhist_8_20121208_1555103527.jpg\" "\\"grossauhist_8_20121208_1555103527\\"")
<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_price":"","_stock":"","_tribe_ticket_header":"","_tribe_default_ticket_provider":"","_tribe_ticket_capacity":"0","_ticket_start_date":"","_ticket_end_date":"","_tribe_ticket_show_description":"","_tribe_ticket_show_not_going":false,"_tribe_ticket_use_global_stock":"","_tribe_ticket_global_stock_level":"","_global_stock_mode":"","_global_stock_cap":"","_tribe_rsvp_for_event":"","_tribe_ticket_going_count":"","_tribe_ticket_not_going_count":"","_tribe_tickets_list":"[]","_tribe_ticket_has_attendee_info_fields":false,"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":"","_tec_slr_enabled":"","_tec_slr_layout":""},"class_list":["post-4078","page","type-page","status-publish","hentry"],"ticketed":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4078","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4078"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4078\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/grossau.de\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}